Emoțiile sunt prezente în fiecare zi din viața noastră, încă din primele zile. La copii, observăm același spectru de emoții primare, la fel ca în cazul adulților. Bucuria când primește o îmbrățișare, furia când pierde un joc, tristețea după o ceartă cu un prieten, frica înainte de prima zi de școală, dezgustul întâlnirii cu o textură neplăcută sau surpriza unei vești neașteptate fac parte din copilărie la fel de firesc cum fac parte joaca și învățarea.
Și totuși, pentru mulți părinți, emoțiile copiilor pot fi deseori dificil de gestionat. Când cel mic plânge dintr-un motiv care ni se pare neînsemnat sau izbucnește într-o criză de furie, primul impuls este adesea să oprim comportamentul: „Nu mai plânge!”, „Calmează-te!”, „Nu ai de ce să te superi!”.
Este o reacție firească. Ne dorim să-l vedem bine și încercăm să-l ajutăm cât mai repede.
Dar comportamentul este doar ceea ce vedem la suprafață. În spatele fiecărei reacții există o emoție, iar emoția transmite întotdeauna un mesaj despre ceea ce trăiește copilul și despre nevoile lui din acel moment.
Vestea bună este că inteligența emoțională nu este o trăsătură cu care ne naștem. Ea se dezvoltă, pas cu pas, în familie, prin legătura de atașament, prin conversațiile pe care le avem, prin felul în care răspundem emoțiilor copiilor și prin exemplul pe care îl oferim în fiecare zi.
Cuprins
- De ce contează educația emoțională încă din copilărie
- Secretul? Nu încerca să oprești emoția, încearcă să o înțelegi.
- Toate emoțiile au un rol important
- Nu trebuie să ai răspunsul perfect de fiecare dată
- Cum începi chiar de mâine
- Primul pas
De ce contează educația emoțională încă din copilărie
În primii ani de viață, copiii nu învață doar culori, litere și cifre. Ei observă și învață și cum funcționează lumea lor interioară și lumea din exterior.
Felul în care adulții răspund atunci când copilului îi este frică, este furios sau trist contribuie la dezvoltarea capacității lui de a-și înțelege și regla emoțiile mai târziu.
Cercetările din neuroștiințe arată că dezvoltarea emoțională începe încă din primii ani de viață și influențează modul în care se dezvoltă arhitectura creierului. Capacitatea copiilor de a-și recunoaște și regla emoțiile stă la baza relațiilor sănătoase, a sănătății mintale și chiar a succesului școlar de mai târziu.
Iar beneficiile sunt măsurabile. Sute de studii privind dezvoltarea competențelor socio-emoționale arată că acești copii dezvoltă relații mai bune cu cei din jur, manifestă mai puține comportamente agresive, se adaptează mai ușor la școală și obțin rezultate academice mai bune.
Cu alte cuvinte, atunci când îi învățăm pe copii să vorbească despre emoțiile lor, nu îi pregătim doar pentru copilărie. Îi pregătim pentru întreaga viață.
Secretul? Nu încerca să oprești emoția, încearcă să o înțelegi.
Dacă ar fi să reții un singur lucru din acest articol, acesta ar fi:
Toate emoțiile sunt normale, firești, umane.
Nu există emoții bune și emoții rele.
Nu există emoție corectă sau emoție greșită.
Există emoții plăcute și emoții neplăcute, iar fiecare dintre ele are un rol important.
Bucuria ne arată ce ne face bine și ne apropie de ceilalți.
Tristețea apare atunci când pierdem ceva important sau avem nevoie de apropiere și sprijin.
Frica ne protejează și ne ajută să fim atenți atunci când simțim că ceva ne-ar putea pune în pericol.
Furia apare, de multe ori, atunci când simțim că o limită ne-a fost încălcată sau că lucrurile nu se desfășoară așa cum ne-am dori.
Surpriza ne ajută să ne adaptăm rapid la ceea ce este nou.
Dezgustul ne protejează de ceea ce poate fi periculos sau nepotrivit pentru noi.
Emoțiile nu sunt problema.
Ele sunt limbajul prin care corpul și mintea ne spun că ceva este important.
Problema apare atunci când copilul nu știe ce i se întâmplă și își exprimă emoțiile doar prin comportamente precum țipatul, lovitul, retragerea sau plânsul.
Copiii nu se nasc știind să gestioneze emoțiile. Ei învață acest lucru observând adulții din jurul lor și interacționând în relații sănătoase
Există câteva idei pe care le auzim frecvent și care, fără să ne dăm seama, îi pot împiedica pe copii să înțeleagă ceea ce simt.
„Nu mai plânge, nu este mare lucru.”
Pentru un adult poate părea un lucru minor. Pentru copil poate reprezenta cea mai dificilă experiență din ziua respectivă.
„Fii curajos, nu ai de ce să-ți fie frică.”
Curajul nu înseamnă să nu simți frică. Curajul înseamnă să poți merge mai departe chiar și atunci când îți este teamă.
„Nu te supăra atât.”
Furia nu dispare pentru că i-am spus copilului să se liniștească. În schimb, dacă îl ajutăm să înțeleagă de unde vine, va învăța treptat și cum să o exprime fără să îi rănească pe ceilalți.
Un lucru la fel de important este că doi copii pot simți emoții diferite în aceeași situație.
Un copil poate fi încântat când trebuie să vorbească în fața clasei.
Altul poate simți frică.
Un copil poate râde când pierde un joc.
Altul poate deveni foarte supărat.
Niciunul nu greșește.
Emoțiile sunt influențate de experiențele, temperamentul și personalitatea fiecăruia.
Rolul nostru nu este să le schimbăm, ci să îi ajutăm pe copii să le înțeleagă.
Nu trebuie să ai răspunsul perfect de fiecare dată
Una dintre cele mai mari temeri ale părinților este că trebuie să spună întotdeauna exact lucrul potrivit.
În realitate, copiii nu au nevoie de părinți perfecți.
Au nevoie de părinți disponibili.
Uneori este suficient să spui:
„Văd că îți este greu acum.”
„Sunt aici cu tine.”
„Hai să înțelegem împreună ce s-a întâmplat.”
Aceste propoziții îi transmit copilului că emoțiile lui sunt importante și că nu este singur atunci când îi este greu.
Conversațiile despre emoții pot începe din cele mai obișnuite momente ale zilei.
Cum te simți când câștigi un joc?
Cum te simți când te cerți cu un prieten?
Cum te simți când primești o veste neașteptată?
Cum te simți când greșești?
Aceste întrebări simple îl ajută pe copil să își construiască vocabularul emoțional și să înțeleagă că emoțiile pot fi exprimate în cuvinte, nu doar prin comportamente.
Studiile arată că atunci când adulții validează emoțiile copiilor și îi ghidează în înțelegerea lor și exprimarea lor, copiii dezvoltă o mai bună autoreglare emoțională și relații sociale mai sănătoase.
Iar dacă o emoție devine prea intensă sau persistă mult timp, este important ca cei mici să știe că pot cere ajutor. Familia, cadrele didactice și specialiștii sunt resurse valoroase, iar a cere sprijin este un semn de încredere și curaj.
Cum începi chiar de mâine
Nu este nevoie să schimbi totul peste noapte. Câteva obiceiuri mici, repetate zilnic, pot avea un impact uriaș.
- Întreabă-ți copilul cum s-a simțit astăzi, nu doar ce a făcut.
- Pune nume emoțiilor pe care le observi: „Cred că ești dezamăgit.”, „Pari foarte entuziasmat.”
- Validează emoția înainte să corectezi comportamentul.
- Povestiți despre emoțiile personajelor din cărți sau desene animate.
- Vorbește și despre propriile emoții, într-un mod potrivit vârstei copilului.
- Amintește-i că este în regulă să simtă orice emoție, dar nu orice comportament este potrivit.
- Încurajează-l să ceară ajutor atunci când simte că îi este greu să gestioneze ceea ce trăiește.
Nu este nevoie de conversații lungi.
Uneori, cinci minute de conectare sinceră valorează mai mult decât o oră de explicații.
Primul pas
Nu ne dorim copii care să nu mai plângă, să nu mai fie furioși sau să nu mai simtă teamă.
Ne dorim copii care să înțeleagă ceea ce simt.
Copii care să poată spune:
„Sunt trist.”
„Mi-e frică.”
„Sunt furios.”
„Sunt bucuros.”
„Am nevoie de ajutor.”
Aceasta este una dintre cele mai importante abilități pe care le vor folosi toată viața.
Copiii care învață de mici că toate emoțiile sunt firești, că pot vorbi despre ele și că sunt ascultați fără judecată vor construi relații mai sănătoase, vor avea mai multă încredere în ei și vor deveni adulți care își înțeleg atât propriile emoții, cât și pe ale celor din jur.
Pentru a-ți fi mai ușor să pui în practică toate aceste idei, am pregătit un ghid gratuit cu jocuri, activități și exerciții simple pe care le poți folosi acasă pentru a dezvolta vocabularul emoțional al copilului și pentru a transforma conversațiile despre emoții într-o parte firească a vieții de familie. Ghidul completează atelierul de dezvoltare emoțională și podcastul dedicate părinților din cadrul programului Bioza și îți oferă instrumente practice, bazate pe dovezi, pe care le poți aplica chiar de astăz
