Despre obiceiurile care ne fac bine și despre cum le păstrăm atunci când viața ne schimbă planurile.
În martie 2020, când pandemia ne-a trimis acasă și ne-a schimbat aproape peste noapte rutina, am scris un articol cu recomandări pentru acea perioadă. Eram convinsă că vom avea, în sfârșit, timp pentru lucrurile pe care le tot amânam: să gătim mai sănătos, să facem mișcare, să dormim suficient, să ne ocupăm de hobby-uri. Eu chiar îmi propusesem să mă reapuc de pictat. Șase ani mai târziu, recitind articolul, am zâmbit. Recomandările erau bune, însă între timp am înțeles mai bine cât de complicat poate deveni un lucru aparent simplu: să ai grijă de tine.
Pentru că timpul liber și disponibilitatea de a face ceva pentru sănătatea noastră sunt două lucruri diferite.
Poți avea o după-amiază fără obligații și totuși să fii atât de obosit încât să nu-ți dorești decât să stai pe canapea. Poți avea frigiderul plin și să comanzi mâncare pentru că nu mai ai energie să gătești. Sau poți ști cât de bine ți-ar prinde o plimbare, dar să alegi încă o jumătate de oră în fața televizorului. Sunt situații obișnuite și de multe ori, le interpretăm ca pe o lipsă de disciplină.
Ce se întâmplă între intenție și comportament?
În activitatea mea de psiholog și specialist în psihonutriție întâlnesc frecvent oameni care știu foarte bine ce ar trebui să facă pentru sănătatea lor. Au citit, s-au documentat, au încercat diete, programe de mișcare sau diverse metode de organizare. Ceea ce îi încurcă este momentul în care trebuie să pună toate aceste cunoștințe în practică, după o zi de muncă, într-o perioadă stresantă sau când responsabilitățile familiale le ocupă aproape tot timpul.
Îmi amintesc de o clientă care reușea să-și gestioneze destul de bine alimentația în timpul zilei. Lua micul dejun, iar la serviciu avea o cantină unde putea alege preparate variate. Dificultățile apăreau seara. Ajungea acasă tensionată și își dorea câteva minute de liniște. Se așeza pe canapea, lua telefonul și începea să mănânce alune în timp ce derula paginile de social media. Apoi își amintea că trebuie să pregătească cina, începea să gătească în grabă și ciugulea din alimentele aflate la îndemână. La masă continua să mănânce, deși era deja sătulă. Seara se încheia cu disconfort fizic și nemulțumirea că, încă o dată, nu reușise să-și controleze alimentația. Când am explorat împreună rutina ei, am descoperit că avea nevoie, înainte de toate, de o modalitate prin care să se desprindă de tensiunea acumulată la serviciu. Soluția pe care a ales-o a fost surprinzător de simplă: să coboare din autobuz mai devreme și să meargă aproximativ douăzeci de minute pe jos până acasă. Plimbarea îi oferea un interval în care să se liniștească, înainte să intre în ritmul responsabilităților de familie. Este un exemplu despre cât de mult contează să înțelegem ce se află în spatele unui comportament înainte să încercăm să-l modificăm.
Când grija pentru sănătate devine încă o sarcină
În perioadele aglomerate avem tendința să ne propunem schimbări mari. De luni începem să mâncăm sănătos, mergem la sală de trei ori pe săptămână, ne culcăm mai devreme și reducem timpul petrecut pe telefon. Planul arată bine. Numai că luni avem o ședință prelungită, marți apare o urgență, miercuri suntem obosiți și joi deja avem impresia că am ratat tot ce ne-am propus.
În loc să ajustăm planul, de multe ori renunțăm la el.
Aici intervine o idee pe care o consider foarte utilă în medicina stilului de viață: comportamentele care susțin sănătatea trebuie adaptate vieții reale. Alimentația, mișcarea, somnul, gestionarea stresului și relațiile sociale se influențează reciproc. Când dormim insuficient, putem avea mai puțină energie pentru mișcare și ne poate fi mai greu să ne gestionăm alegerile alimentare. Când suntem tensionați, putem căuta mai des activități care oferă confort imediat. Iar când avem oameni apropiați alături de noi, perioadele dificile pot deveni mai ușor de traversat.
Sănătatea se construiește din toate aceste lucruri, iar fiecare persoană are propriul context.
Pentru cineva, un prim pas poate fi să pregătească mâncare pentru două zile. Pentru altcineva, să facă o plimbare după serviciu. Sau să își rezerve câteva minute pentru o conversație cu cineva drag, în loc să petreacă toată seara în fața unui ecran. Aceste alegeri au ceva în comun: sunt suficient de accesibile încât să poată fi repetate.
Ce putem face astăzi?
În articolul din 2020 scriam cu majuscule: „Fă ACUM ceea ce poți, cu ceea ce AI, în ACEST moment.”
Astăzi aș scrie aceeași idee ceva mai liniștit.
Fă azi ce poți cu resursele pe care le ai, iar dacă azi poți mai puțin decât ieri, continuă.
Poate într-o zi ai timp să gătești, să faci sport și să te întâlnești cu prietenii. În alta, reușești să pregătești o masă simplă și să ieși zece minute la aer. Ambele zile fac parte din viața ta și ambele îți oferă ocazii să ai grijă de sănătate. Un comportament sănătos devine cu adevărat util atunci când găsim o modalitate de a-l integra în programul nostru, inclusiv în zilele mai puțin generoase cu timpul și energia. Iar dacă ar fi să păstrăm o singură întrebare din toate acestea, aș alege-o pe următoarea:
Ce pot face astăzi pentru sănătatea mea, fără să-mi complic și mai mult ziua?
Uneori, răspunsul poate fi o plimbare de douăzeci de minute. Alteori, o cină pregătită din timp, o oră de somn în plus sau o conversație cu cineva drag.
Și poate că tocmai aceste gesturi obișnuite merită mai multă atenție.
Coca Staicu
psiholog, specialist în psihonutriție.
Lucrează cu adulți care vor să înțeleagă mecanismele din spatele comportamentelor alimentare și să își adapteze obiceiurile pentru a-și susține sănătatea fizică, mintală și socială.
