Aceasta este una dintre ideile centrale care reies din publicațiile recente ale lui Jan-Emmanuel De Neve, profesor la University of Oxford și director al Wellbeing Research Centre, care susține că nu succesul profesional produce starea de bine, ci felul în care munca zilnică modelează calitatea vieții.
Cartea Why Workplace Wellbeing Matters subliniază că wellbeing-ul organizațional nu este doar o obligație morală față de angajați, ci și o decizie strategică de business. Autorii cărții, De Neve și George Ward arată că investiția în bunăstarea angajaților se leagă de o productivitate mai bună, atragerea și retenția talentelor și chiar de rezultate financiare superioare.
Ce înseamnă starea de bine la locul de muncă
În lucrarea Measuring Workplace Wellbeing, De Neve și Ward propun o definiție simplă a stării de bine de la locul de muncă prin trei dimensiuni majore:
- satisfacția legată de job
- experiența emoțională de zi cu zi la muncă
- sentimentul că munca are sens și scop
Starea de bine de la locul de muncă înseamnă mai mult decât un abonament la sală, fructe pe masa din bucătărie sau un team building din când în când. Ține de designul muncii, de relația cu managerul, de nivelul de autonomie, de sensul activității, de siguranță psihologică, de ritmul de lucru și de calitatea relațiilor din echipă.
Conform World Happiness Report 2017, este esențial să înțelegem rolul muncii și al mediului profesional în modelarea fericirii individuale și colective. Raportul arată și că diferența în starea de bine între persoanele care au un loc de muncă și cele care sunt șomere este mare, iar efectele negative ale insecurității profesionale nu se opresc doar la nivel economic.
Munca nu este doar sursă de venit, ci și sursă de identitate, structură, relații sociale și sens. Când mediul profesional susține aceste dimensiuni, omul funcționează mai bine.
Legătura între bunăstarea angajaților și productivitate
Un studiu publicat în Management Science de Clément Bellet, Jan-Emmanuel De Neve și George Ward a urmărit 1.793 de angajați din call-centere BT din Marea Britanie, identifică o legătura cauzală dintre fericire și productivitate.
O creștere cu un punct a nivelului auto-raportat de fericire a fost asociată cu o creștere de aproximativ 12% a productivității, măsurată prin vânzări săptămânale. Efectul apărea mai ales prin eficiență mai bună în activitate prin mai multe apeluri transformate în vânzări și o aderență mai bună la programul de lucru. Această concluzie este în linie și cu literatura experimentală anterioară. În studiul clasic al lui Oswald, Proto și Sgroi, participanții mai fericiți au avut o productivitate cu aproximativ 12% mai mare.
La nivel organizațional, imaginea devine și mai puternică. În lucrarea Workplace Wellbeing and Firm Performance, s-au analizat aproximativ 1 milion de răspunsuri de la angajați, agregate pentru 1.782 de companii listate din SUA. Măsurile pentru bunăstarea angajațiilor au inclus satisfacția, sensul, fericirea și stresul, iar rezultatele au arătat asocieri pozitive între starea de bine a angajaților și profitabilitate, valoarea firmei și inclusiv performanța bursieră.
O meta-analiză semnată de Krekel, Ward și De Neve, bazată pe 339 de studii independente și peste 1,8 milioane de angajați, arată în aceeași direcție: starea de bine a angajaților este corelată pozitiv cu productivitatea și loialitatea clienților și negativ cu fluctuația de personal. La nivel de companie, aceste efecte se leagă și de profitabilitate mai bună.
Factorii din spatele unei stări de bine
Bunăstarea la locul de muncă nu depinde doar de salariu, venitul contează cu siguranță, dar nu e factorul decisiv care stă la baza unei stări de bine. În World Happiness Report 2017, De Neve și Ward arată că, dincolo de remunerație, unii dintre cei mai puternici predictori ai stării de bine sunt echilibrul între muncă și viața personală, autonomia, varietatea sarcinilor, oportunitatea de a învăța lucruri noi, siguranța locului de muncă și sprijinul primit din partea colegilor.
Un stil de viață echilibrat include somnul de calitate, alimentația sănătoasă, mișcarea, relațiile apropiate, timpul de recuperare și calitatea mediului profesional, și se influențează reciproc. Un loc de muncă ce normalizează suprasolicitarea, lipsa pauzelor, urgența continuă și disponibilitatea permanentă va eroda inevitabil stilul de viață, chiar și atunci când persoana știe la nivel teoretic ce are de făcut pentru sănătatea ei. O cultură organizațională care respectă ritmurile umane creează condițiile reale pentru alegeri mai bune și mai sustenabile. Echilibrul între viața personală și cea profesională, autonomia angajațiilor și sprijinul socialreprezintă predictorii majori ai stării de bine.
În multe organizații, discursul despre starea de bine se îndreaptă mai mult către individ: gestionează-ți stresul, fă mai multă mișcare, mănâncă sănătos, ai grijă de tine. Toate acestea sunt utile, dar insuficiente dacă mediul de lucru sabotează tocmai comportamentele pe care pretinde că le încurajează. Pe lângă compinenta individuală pentru bunăstarea personală, un impact major asupra stării de bine este datorat modului în care este organizată munca.
Când vorbim despre integrarea unor principii ale unui stil de viață echilibrat în cultura muncii, trebuie să ne gândim la măsuri reale: program predictibil, pauze respectate, ședințe mai bine calibrate la cronotipurile și biologia umană, autonomie rezonabilă, management sănătos al sarcinilor, sprijin social, acces la opțiuni alimentare mai bune, încurajarea mișcării și mai ales o cultură care nu glorifică epuizarea. Literatura despre starea de bine la locul de muncă sugerează că intervențiile cu impact sunt adesea cele care schimbă calitatea muncii și a relațiilor, nu doar cele care adaugă beneficii extrasalariale.
Relațiile
Ceea ce trăim la muncă modelează tonul emoțional al vieții noastre, inclusiv în familie și comunitate. Această idee se regăsește în concluziile World Happiness Report 2025, unde capitolele despre mesele luate împreună, sprijinul social și conexiunea interpersonală arată că relațiile și ritualurile sociale simple au legături consistente cu starea de bine. În mod indirect, asta ne spune ceva important și despre organizații, oamenii au nevoie de apartenență, de relații de încredere și de contexte în care să simtă că aparțin și găsesc sprijin. Sprijinul colegial, sentimentul de siguranță psihologică și calitatea interacțiunilor zilnice sunt factori care influențează direct bunăstarea și indirect performanța.
Un nivel ridicat al bunăstării fizice, psihice și sociale vine cu avantaje în productivitate, retenție, recrutare și performanță financiară. Când angajații lucrează într-un mediu care le susține energia, sensul și echilibrul, efectele se propagă dincolo de companie, în familii mai puțin tensionate, în mai multă disponibilitate emoțională, în obiceiuri mai sănătoase și într-o participare socială mai bună. Starea de bine la locul de muncă are o legătură directă cu sănătatea societății.
Un loc de muncă sănătos
Un loc de muncă sănătos este unul în care oamenii au un grad rezonabil de autonomie, simt că munca lor are sens, beneficiază de sprijin din partea colegilor și a managerilor, au predictibilitate, au șanse să învețe și să crească, iar ritmul muncii nu le distruge viața personală. Echilibrul între viața personală și profesională, suportul social și autonomia revin constant între predictorii majori ai stării de bine.
În practică însemnă respect pentru orele de lucru și de odihnă, mese luate în liniște în loc de prânzuri pe fugă, încurajarea mișcării și a pauzelor reale, mai puțină cultură a urgenței, comunicare clară, șefi care știu să ofere feedback fără a consuma psihologic echipa, dar și politici care îi ajută pe oameni să nu își sacrifice sănătatea pentru performanță pe termen scurt.
Starea de bine la locul de muncă nu este un moft sau un ideal, este unul dintre punctele în care sănătatea individuală, calitatea vieții, cultura organizațională și performanța economică se întâlnesc.
Dacă vrem oameni mai sănătoși, mai implicați și mai performanți, nu este suficient să le cerem să aibă grijă de ei înșiși, trebuie să construim contexte de muncă în care acest lucru devine posibil. Iar pentru fiecare dintre noi, poate cea mai importantă concluzie este că felul în care muncim influențează felul în care trăim.
Referințe
De Neve, J.-E., & Ward, G. Why Workplace Wellbeing Matters. Wellbeing Research Centre, University of Oxford.
https://wellbeing.hmc.ox.ac.uk/workplace/
World Happiness Report. Edițiile și capitolele disponibile oficial pe site-ul raportului.
https://www.worldhappiness.report/
De Neve, J.-E., & Ward, G. “Happiness at Work.” În World Happiness Report 2017, Capitolul 6.
https://files.worldhappiness.report/WHR17_Ch06.pdf
De Neve, J.-E. “The Simple Secret of Being Happier…” Wellbeing Research Centre, University of Oxford.
https://wellbeing.hmc.ox.ac.uk/news/the-simple-secret-of-being-happier/
World Wellbeing Movement. “Prof Jan-Emmanuel De Neve and Dr George Ward on why workplace wellbeing matters.”
https://worldwellbeingmovement.org/news/jan-emmanuel-de-neve-and-dr-george-ward-on-why-workplace-wellbeing-matters/
De Neve, J.-E., & Ward, G. Measuring Workplace Wellbeing. Wellbeing Research Centre Working Paper, University of Oxford.
https://wellbeing.hmc.ox.ac.uk/wp-content/uploads/2023/05/2303-WP-Measuring-Workplace-Wellbeing-DOI.pdf
De Neve, J.-E., Kaats, M., & Ward, G. Workplace Wellbeing and Firm Performance. Wellbeing Research Centre Working Paper, University of Oxford, 2024.
https://wellbeing.hmc.ox.ac.uk/wp-content/uploads/2023/11/2304-WP-Workplace-Wellbeing-and-Firm-Performance-DOI-2024.pdf
Bellet, C. S., De Neve, J.-E., & Ward, G. “Does Employee Happiness Have an Impact on Productivity?” Management Science, 2024.
https://pure.eur.nl/ws/portalfiles/portal/139920382/Does_Employee_Happiness_Have_an_Impact_on_Productivity.pdf
Oswald, A. J., Proto, E., & Sgroi, D. “Happiness and Productivity.” Journal of Labor Economics, 2015.
https://www.journals.uchicago.edu/doi/10.1086/681096
Krekel, C., Ward, G., & De Neve, J.-E. “Employee Wellbeing, Productivity, and Firm Performance.” În Global Happiness and Wellbeing Policy Report 2019.
https://www.hbs.edu/ris/Publication%20Files/gh19_ch5_9e171d71-db54-4e08-a2eb-3cf1587daf4a.pdf
World Happiness Report 2025, ediția oficială.
https://www.worldhappiness.report/ed/2025/
De Neve, J.-E. și colab. “Sharing meals with others: How sharing meals supports happiness and social connections.” În World Happiness Report 2025, Capitolul 3.
https://files.worldhappiness.report/WHR25_Ch03.pdf
